Design industrial si arhitectura

Este cunoscuta atractia fata de elementele ce ating un ideal artistic
vizual, dat fiind interesul general pentru design si stil, insa aceasta lucrare propune
dezbaterea a cateva problematici fundamentale ce tin de intelegerea conceptului.
In acest sens, imi propun sa impartasesc fascinatia mea pentru
intelegerea fundamentului care a pus bazele cladirilor si notiunilor de design industrial.

Arhitectura
Arhitectura (din latină: architectura , din greacă ἀρχιτέκτων arkhitekton
„arhitect este atât procesul, cât și produsul de planificare, proiectare și construire a
clădirilor și a altor structuri fizice. Arhitectura este arta și știința de proiectare a
clădirilor și a unor structuri de construcție.
A luat nastere din nevoia fundamentala a oamenilor de a avea o locuinta si a
evoluat de-a lungul secolelor intr-o disciplina artistica si tehnica deosebit de complexa
care combina o multitudine de abilitati si de tehnologii. In cursul istoriei sale, rolul
arhitectului si scopul arhitecturii au fost discutate permanent.

Arhitectura este stiinta ce se inscrie in registrul proportiilor si al regulilor, proiectarea si construirea
ansamblurilor avand drept variabila la care sa se raporteze mediul inconjurator. Este o disciplina
complex ce constă în rezolvarea funcțională și tehnică a clădirilor, în funcție de caracterul și destinația
construcțiilor. Este forma cea mai cuprinzătoare de organizare a spațiului, urmărind rezolvarea
echilibrată, armonioasă, a funcțiunilor complexe, multilaterale. Până la sfârșitul secolului trecut arhitectura era
considerată „o decorație a structurii” (John Ruskin), iar în secolul nostru Frank Lloyd Wright redefinește arhitectura prin stilul său de integrare armonioasă a structurilor în natură, fiind exponentul cel mai de seamă al arhitecturii organice.
Studiind Teoria arhitecturii, cea mai veche lucrare scrisă de pe tema arhitecturii este Tratatul ‘‘De arhitectura” , scris de către arhitectul roman Vitruviu la începutul sec. I e.n. Potrivit lui Vitruviu, o clădire bună ar trebui să satisfacă cele trei principii: firmitas, utilitas, venustas.
Echivalența modernă ar fi:
 durabilitate – o clădire trebuie să fie în stare bună;
 utilitate – trebuie să fie adecvată scopurilor pentru care este utilizată;
 frumusețe – trebuie să fie plăcut din punct de vedere estetic.

Bazele arhitecturii
Primele manifestari arhitecturale dateaza in perioada preistorica, exemplul cel mai
elocvent si care s-a pastrat pana in zilele noastre fiind Ansamblul Stonehenge, format
din patru cercuri concentrice construite din pietre, așezate vertical; astăzi doar 17
dintre aceste blocuri mai sunt în picioare. Construcția ansamblului Stonhenge a început
în anul 3.000 î.C. Este construit din pietre cu înălțime de 6 metri și greutate de până la
500 kg, aduse aici, probabil, de la o distanță de 322 km din Câmpia Salisbury din
sudul Angliei. Deși nu se știe exact rolul ansamblului, se crede că cei care l-au
construit aveau cunoștințe de astronomie, și că ziua de 21 iunie (Solstițiul de vară)
avea o semnificație deosebită, probabil ,religioasă. Se observa in acest mod legatura
care se creeaza intre specificul proiectarii ansamblurile arhitecturale si aspectele
cotidiene ale locuitorilor, arhitectura venind in sprijinul bunei desfasurari a activitatilor
zilnice. Monumentele neolitice alcatuite din dolmene si menhire dispuse in cromlehuri
indeplinesc functia religioasa, una dintre cele mai importante din realitatea acelor
vremuri.

Designul industrial
Design-ul (din engl. Design) este o disciplină care urmărește armonizarea estetică a
mediului uman, începând de la conceperea obiectelor uzuale și a mobilelor până la
urbanism și amenajarea peisajului.
Designul industrial este o formă specială a designului și a proiectării din industrie,
care este considerată a fi o formă de artă aplicată în structura căreia se regăsesc funcții estetice, de
utilizare și de îmbunătățire a produselor industriale pentru a fi mai ușor de folosit și de
produs. Rolul unui designer industrial este de a căuta, crea și a executa obiecte reproductibile
industrial prin găsirea de soluții care să includă probleme de inginerie, producție, marketing,
dezvoltarea liniei de produse și vânzări.
Conform definiției date de ICSID (acronim pentru International Council of
Societies of Industrial Design, în română, Consiliul internațional al societăților de design
industrial), „Designul este o activitate creatoare al cărui scop este de a crea calități polifuncționale
a obiectelor, proceselor, serviciilor și a sistemelor [în care acestea funcționează] de-a
lungul întregilor ciclurilor de viață ale acestora. Ca atare, designul este factorul major
de umanizare inovativă a tehnologiilor și un factor determinant al schimburilor
culturale șis economice.”.
Conform Societății americane a designerilor industriali (în original, Industrial
Designers Society of America sau IDSA), „Designul industrial (acronim ID) este
serviciul profesional al creării și dezvoltării conceptelor și specificațiilor care
optimizează funcția, valoarea și aspectul produselor și sistemelor pentru beneficiul
reciproc al utilizatorilor și realizatorilor.”

Bazele designului industrial
Arhitectul și designerul german Peter Behrens este considerat a fi creatorul designului
industrial așa cum este înțeles astăzi. Peter Behrens (n. 14 aprilie 1868 – d. 27
februarie 1940) a fost un arhitect și designer german, care a fost un adevărat
deschizător de drumuri în multe domenii ale arhitecturii și designului secolului 20, așa
cum sunt, de pildă, domeniile designului și al arhitecturii industriale.
Prin design, intelegem crearea de forme conforme cu caracteristicile obiectului
si care prezinta avantajele noilor tehnologii. (Peter Behrens)
Fabrica de turbine AEG a fost contruita la inceputul anilor 1900 in Berlin si este
binecunoscuta opera a arhitectului Peter Behrens. Este un exemplu elocvent si influent
de arhitectura industriala. Designul revolutionar se intinde pe 100 metri lungime si 15
metri inaltime cu sticla inalta si pereti de otel pe ambele parti ale cladirii. Este o
miscare inteligenta si revolutionara care si-a lasat impactul durabil asupra intregii
stiinte atat a arhitecturii, cat si a designului industrial.
Inovatia in domeniu vine sub forma imbinarii conceptuale nemaintalnite pana
atunci, cu o noua viziune si filozofie de design Behrens nu doar revolutioneaza prin

arhitectura, ci alcatuieste si seria de obiecte marca AEG sub un design interactiv, la
toate acestea adaugandu-se logo-ul elemement nemaintalnit pana in acel moment.
Notiunile lui Peter Behrens erau orientate spre satisfacerea nevoilor
consumatorului, cu referinta la usurinta folosirii si la mediul in care urmau sa fie
activate. Mereu privind spre aspecte revolutionare, a incropit idei care nu erau doar
placute din punct de vedere estetic, ci si intr-o stare tehnica impecabila. Pentru munca
sa la AEG, este considerat fondatorul designului industrial modern.
Profesorul avea o filozofie de design simpla, insa puternica: ‘Perfect in forma si
functie’.
PRIN DESIGN, INTELEGEM CREAREA DE FORME CONFORME CU CARACTERISTICILE OBIECTULUI SI CARE
PREZINTA AVANTAJELE NOILOR TEHNOLOGII

Design-ul arhitectural a oferit un aspect neo-clasic clădirii industriale, cu capete grele dar nefuncționale, ale frontonului și trase de imprejmuite de coloane pe ambele părți. David Watkin îl descrie ca pe un „templu al puterii”.
În mod similar, Tom Wilkinson îl asemănă cu o „ediție actualizată a Partenonului” . Printre cerințele și așteptările AEG a fost proiectata cu intenția de a ridica o construcție impresionantă și sofisticată, la scară largă. Peter
Behrens a creat o arhitectură pentru industrie, care a ieșit din clema ascunderii în spatele fațadelor istorice și s-a transformat increzator într-o emblema a modernismului.
Un logo, numit uneori și siglă (abrevierea logotipului, din greacă: λόγος) este un element grafic folosit pentru identificarea unei firme, a unui produs, a unei organizații, a unui eveniment etc.
Logoul poate fi compus din una sau mai multe litere, o imagine sau o combinație a acestor elemente. Un logo al unei întreprinderi trebuie să fie usor de recunoscut și să se identifice cu o caracteristică pentru întreaga
întreprindere. În contextul legal logoul este și marca înregistrată a unei firme, a unui produs, a unei organizații, a unui eveniment etc. De obicei agenții de publicitate însărcinează designerii cu crearea unui logo respectiv.
Istoria logo-urilor Fabricii AEG

Arhitectura modernista
Este un termen foarte larg, folosit atunci cand vine vorba despre stilurile arhitecturale. Modernismul a inceput in jurul anului 1900. Pana in 1940 aceste influente s-au consilidat si au devenit mai mult un stil international care a dominat
modul de proiectare si construite a cladirilor timp de cateva decade in secolul al XIXlea.

Evolutia Modernismului este influentata de mai multi factori. Este legata de
partea sociala, fiind un rezultat al revolutiilor politice si sociale. De asemenea, a fost
propulsata de evolutia tehnologica si stiintifica deoarece astfel au devenit disponibile o
serie de materiale de constructie noi (fier, otel, beton, sticla). Altfel, Modernismul
poate fi considerat o reactie impotriva stilului eclectic si al exceselor stilistice din era
Victoriana si Art Nouveau.

Urbanism
Urbanismul reprezintă studiul orașelor, al mediului geografic, economic, politic,
social și cultural și al impactului acestor elemente asupra fondului construit. Profesia
de urbanist se referă la crearea și organizarea vieții urbane.
Activitate operațională, integratoare, normativă care are ca principal scop
stimularea evoluției complexe a localităților, prin realizarea strategiilor de dezvoltare
pe termen scurt, mediu și lung, care urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale
a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu aspirațiile
locuitorilor și care cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza
ierarhizării și distribuției echilibrate ale acestora în teritoriu; aplicarea obiectivelor are
în vedere întreg teritoriul administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea.
Orașul ideal — în viziunea atribuită artistului complex și matematicianului
renascentist Piero della Francesca (1420-1492)
Ansamblul regulilor care guvernează nașterea, dezvoltarea și amenajarea
rațională a aglomerărilor urbane.
Ansamblul activităților de organizare a componentelor materiale (cadru natural,
resurse economice, cadru construit, populație etc.) ale unităților teritoriale de locuire
(sat, comună, oraș, zonă, teritoriu național etc.) în scopul îmbunătățirii calității vieții.

Structura
Structurile pe cadre de otel au revolutionat problematica stabilitatii. Fierul si, ulterior, otelul au fost folosite pentru
poduri si la constructii publice mai ample dea lungul secolului XIX. In anul 1871, la Chicago, s-a inventat structura pe cadre de otel. Dupa incendiul din 1871, investitorii au avut nevoiende o suprafata utila mai mare pe
fiecare nivel pentru a ramane competitivi.

Zidaria traditionala permitea inaltimi mari, dar la 16 niveluri inaltimea peretelui parterului depasea 1,5 metri. Solutia era inlocuirea zidariei autoportante cu o structura unitara si flexibila din otel.Cass Gilbert: cladirea Woolworth, 1912, New York

Structura din cadre de otel si lifturile eliminau limitarea desfasurarii pe inaltime.
Desi la 1910 otelul era folosit deja de doua decenii, o constructie cu 50 de niveluri lansa noi provocari referitoare la presiunea vantului, stabilitatea fundatiei si prevenirea incendiilor care erau factori de risc,
necesitand o cercetare amanuntita.

Lumina
O alta inovatie pe care Modernismul a adus-o o constituie valorificarea luminii naturale.
Cupola din sticla a Reichstagului din Berlin, Germania, contine un con cu oglinzi care atrag lumina pana in incinta parlamentara de sub el.
Noaptea se intampla opusul: lumina artificiala din interior loveste oglinzile si lumineaza cupola.
Conceptul arhitectural ales pentru exemplificare in aceasta lucrare dispune de o
ingenioasa proiectare menita sa capteze cat mai mult din lumina naturala.
Caracteristicile Vilei sunt date in primul rand de mediul de creatie, climatul cald al
zonei directionand modelarea camerelor in asa fel incat acestea sa ofere un mediu
sanatos, cu un nivel de temperatura si iluminare confortabil, subliniind caracterul
spatios, adaugand valoare estetica si, nu in ultimul rand, ajutand la eficientizarea
folosirii energiei reducand cererea pentru lumina electrica si aer conditionat.
Cladirea este orientata strategic, iar ferestrele sunt proiectate suficient de mari,
incat sa distribuie lumina naturala in spatiile interioare, fara sa pericliteze confortul
termic printr-o crestere sau scadere excesiva a temperaturii.

Lumina naturala in interior. Exista multe moduri de a aduce lumina naturala in
interior: printr-o fereastra montata intr-un perete (lumina laterala), un illuminator in
tavan, un ochi de sticla (lumina verticala) si printr-un atrium.
Cel mai simplu mod de a conduce lumina spre partile mai profunde este folosirea
usilor si a ferestrelor din sticla si a grilajelor sau a panourilor pentru peretii
delimitatori. Totusi, acestea nu sunt foarte eficiente, deoarece lumina care intra printro
fereastra verticala poate ilumina eficient doar o suprafata de cinci pana la opt metri
fata de sursa.
Aducerea luminii naturale prin varful cladirii folosind luminatoarele este utila;
totusi, in acest mod, se ilumineaza mai mult etajele superioare.
Lumina soarelui creeaza contraste puternice cu un joc de lumini si umbre pe
suprafetele arhitecturale.
Iluminarea este un instrument foarte puternic pentru arhitecti si designeri: ea ne
schimba perceptia asupra culorilorsi formei si chiar starea de spirit. Iluminarea este o
‘creatoare de forma’care poate face obiectele si spatiile interesante vizual. Perceptiile
oamenilor si felul in care acestia raspund se schimba cand calitatea si modelul luminii
se schimba. Iluminarea poate crea ambiante diferite. Astfel, se pot ilumina drumuri sau
se poate atrage atentia prin concentarea luminii asupra unor puncte specific.
Iluminarea poate face ca o cladire, o camera sau un obiect sa aiba un aspect calm si
placut, monoton, inchis si deprimant sau radios si incantator.
Totusi, contrastele puternice creeaza stralucire orbitoare, cu doua efecte negative
diferite: psihologic (stralucirea orbitoare produce discomfort), fiziologic (stralucirea
orbitoare invalidanta). Principala sursa pentru stralucirea orbitoare sunt ferestrele.
Printre celelalte se numara luminile artificiale neadecvate si reflectarile de la
suprafetele lucioase interne sau externe. Stralucirea orbitoare incorfortabila poate
cauza obosirea ochilor, iar stralucirea invalidanta impiedica vizibilitatea obiectelor.
Activitatea dintr-un spatiu dicteaza necesitatile cu privire la tipul si calitatea
luminii. Calitatea, nivelul si tipul luminii necesare intr-o camera de zi difera de
necesitatile de lumina ale unui spatiu de depozitare.In prima, scopul consta in crearea
unui atmosphere placate, confortabile, in care sa te relaxezi, sa=ti petreci mai mult
timp si sa desfasori diverse activitati. Intr-un dormitor, luminile laterale sunt adecvate
cititului. Iluminarea zonelor de bucatarie in care se pregateste mancarea necesita o
atentie speciala pentru ca munca sa fie facuta in siguranta. Lumina de atmosfera
urmareste efectul.

Ventilatie si racire
Oamenii traiesc in medii care sunt modelate de forte climatice diferite.
Economisirea energiei in sistemele de ventilatie este posibila prin sistemul de
tubulatura pentru ventilatie care este responsabil pentru o cantitate importanta de
energie utilizata intr-o cladire. De aceea este foarte important de cunoscut care sunt
oportunitatile de a economisi energie si de a lua masuri in aceasta directie inca din faza de
alegere a sistemuluiutilizat. Procesul de proiectare implica responsabilitatea de a gasi
intotdeauna optimul tehnico-economic pentru beneficiarii proiectelor atat
in faza de invesitie dar si pentru perioada de exploatare a obiectivului.

Finisarea lemnului
Finisarea lemnului poate fi definită ca o tehnologie complexă de îmbunătățire a
aspectului și calității suprafețelor prin tehnici de acoperire superficială. Modificările de
calitate și aspect se referă în general la: culoare, rugozitate și luciu, dar pot include și
alte efecte estetice speciale.

Finisarea lemnului asigură concomitent cu ameliorarea aspectului
și o rezistență mărită a suprafețelor la uzura și acțiunea factorilor fizici și chimici. Produsele
speciale de finisare pot conferi lemnului și o rezistență mărită la biodegradare și foc.
Acoperirea se poate face cu pelicule de finisare sau folii decorative.

You may also like...

error: Continutul este protejat